= Capitolul 3: Networking =

**Alocare de timp**: 4 ore

[[https://docs.google.com/presentation/d/1TBHHac1BIv07fZLPEvTEI2L6F6CwWp3mJpfxKVLeRA8/pub?start=false&loop=false&delayms=3000|Slide-uri de prezentare]]

== Hands on (0) ==

* Rulați comanda ''ls | cat''.
  * Ce observați?
* Rulați comanda ''ls | cat | cat | cat | cat''.
  * Ce observați?
* Rulați comanda ''ls -l /etc | less''.
  * Ce observați?
  * Navigați similar ca în paginile de manual.
* Rulați comanda ''ls -lR / | less''.
  * Ce observați?
* Rulați comanda ''cat /proc/cpuinfo | less''.
  * Ce informații puteți afla?
* Folosiți comanda ''ls'' și comanda ''wc'' pentru a afla numărul de intrări din directorul curent.
  * hint: man pages
* Rulați comanda ''yes a''.
  * Apăsați Ctrl-z.
  * Rulați ''jobs''.
  * Rulați comanda ''fg''.
  * Apăsați Ctrl-c.
  * Ce observați?
* Rulați comanda ''yes b''.
  * Deschideți un alt terminal. Aflați PID-ul procesului.
  * Rulați comanda ''kill -STOP $PID'', unde ''$PID'' este PID-ul aflat anterior
  * Ce observați că s-a întâmplat cu procesul ''yes''?
  * Rulați comanda ''kill -l''.
    * Repetați experimentul și înlocuiți STOP cu numărul corespunzător aflat.
    * Pentru al doilea experiement, evident PID-ul nu va mai fi același.

== Hands on (1) ==

=== Inspectare configurații curente ===

* Inspectați configurările de rețea curente de pe mașina fizică. Afișați informațiile:
  * de nivel 2 - legatură de date (adresa MAC)
  * de nivel 3 - rețea (adresa IP, masca de rețea și gateway-ul implicit)
  * de nivel 7 - aplicații (server DNS).
  * pentru a schimba configurările de rețea, trebuie să fim root. Pentru a le inspecta, în general, nu este nevoie.
* Folosiți ''ifconfig'' pentru a afla adresa MAC, adresa IP, și masca de rețea. Ce interfață este cea relevantă?
* Adresa MAC se mai numește și adresă fizică sau adresă hardware. Folosiți ''route'' pentru a afla gateway-ul implicit.

=== One-liner ===

* Folosind pipes (|), ''grep'' și ''cut'' scrieți o comandă care afișeaza MAC-ul interfeței eth0.
* De asemenea, scrieți o comandă care afișează adresele IP de pe interfețele active.

== Hands on (2) ==

=== Configurari ===

* Configurați dinamic, temporar, interfața de rețea eth1 a mașinii fizice. Testați folosind ping.

=== Pe mașina virtuală ===

* Configurarea rețelei este o operațiune critică sistemului, deci are nevoie de privilegii de root
* Configurați static temporar mașina virtuală cu următorii parametri:
''adresa IP 192.168.100.10
masca de rețea 255.255.255.0. 
''
  * interfața nu este pornită. Va trebui să o puneți în starea UP.
  * gateway-ul implicit va fi 192.168.100.1
  * serverul DNS va fi 8.8.8.8. Suprascrieți orice server existent.
* Testați setările anterioare.

=== Configurări permanente ===

* Faceți setările de la exercițiul anterior permanente. Restartați mașina virtuală. Testați conectivitatea.

=== DNS ===

* Aflați care este serverul de nume pentru host-ul ''rosedu.org''. 
* Aflați care este serverul de mail pentru ''cs.pub.ro''.
* Interogați serverul de nume al ''cs.pub.ro'' pentru a afla adresa ''koala.cs.pub.ro''.

=== Static hosts ===
* Folosind fișierul de configurare statică a asocierilor host-IP, setați ''google.ro'' la 127.0.0.1.
  * Testați în browser.
* Fără a modifica același fișier, faceți ca google.ro să fie accesibil din nou. (Hint: man //nsswitch.conf//). Testați în browser.

== Hands on (3) ==

* Pentru fiecare din intrările de mai jos specificaţi:
  * adresa de reţea şi adresa de broadcast
  * prima şi ultima adresa alocabilă
  * numărul total de adrese alocabile
    * 100.50.100.50/24
    * 10.20.50.80/30
    * 72.36.18.9/28
    * 81.27.9.3/17
* Aveţi la dispoziţie un spaţiu /16. Se doresc scheme de adresare care irosesc cât mai puţine adrese. Ce mască aţi alege pentru următoarele cerinţe?
  * Cat mai multe retele cu minim 100 statii
  * Cat mai multe retele cu minim 63 statii
  * Minim 10 retele (cu numar maxim de statii)
  * Minim 256 de retele (cu numar maxim de statii)

== Hands on (4) ==

=== SSH pe stațiile locale ===

* Instalați pe mașina locală pachetul ''openssh-server''.
* Aflați de la colegul din dreapta dvs adresa IP a mașinii locale și conectați-vă prin SSH. Folosiți utilizatorul ''student'' cu parola ''student''. După conectare, creați un fișier cu numele dvs în home-ul de pe mașina remote.
  * Dacă nu vă puteți conecta la calculatorul colegului, acesta va trebui să ruleze comenzile:
    * ''sudo initctl reload-configuration''
    * ''sudo service ssh start''

=== SSH neinteractiv ===

* Generați o pereche de chei ssh, folosind configurările implicite.
* Configurați sistemul din dreapta astfel încât la conectarea prin ssh să nu ceară parola. Testați.
* Copiați, folosind ''scp'' fișierul creat anterior de pe mașina din dreapta dvs pe mașina locală. Nu trebuie să vă ceară parola.

=== scp ===

* Copiați de pe calculatorul din dreapta folderul: /etc/network, folosind o singură comandă ''scp''. Consultați manualul scp.

== Hands on (5) ==

=== Inspectare locală ===

* Folosind ''netstat'' și manualul acestuia, listați toate porturile TCP în starea //listening//. Afișați valorile numerice ale porturilor. Afișați numele proceselor care ascultă pe acele porturi.

=== Inspectare la distanță ===

* Folosind ''nmap'' și manualul acestuia, aflați ce porturi sunt deschise pe serverul ''rosedu.org''.

=== Inspectare rețea locală ===

* Listați toate stațiile pornite în rețeaua din care face parte calculatorul dvs (mașina fizică).

== Resurse utile ==

* [[:home|Wiki-ul cursului]]