Capitolul 3: Networking

Alocare de timp: 4 ore

Slide-uri de prezentare

• Rulați comanda ls | cat.
  • Ce observați?
• Rulați comanda ls | cat | cat | cat | cat.
  • Ce observați?
• Rulați comanda ls -l /etc | less.
  • Ce observați?
  • Navigați similar ca în paginile de manual.
• Rulați comanda ls -lR / | less.
  • Ce observați?
• Rulați comanda cat /proc/cpuinfo | less.
  • Ce informații puteți afla?
• Folosiți comanda ls și comanda wc pentru a afla numărul de intrări din directorul curent.
  • hint: man pages
• Rulați comanda yes a.
  • Apăsați Ctrl-z.
  • Rulați jobs.
  • Rulați comanda fg.
  • Apăsați Ctrl-c.
  • Ce observați?
• Rulați comanda yes b.
  • Deschideți un alt terminal. Aflați PID-ul procesului.
  • Rulați comanda kill -STOP $PID, unde $PID este PID-ul aflat anterior
  • Ce observați că s-a întâmplat cu procesul yes?
  • Rulați comanda kill -l.
    • Repetați experimentul și înlocuiți STOP cu numărul corespunzător aflat.
    • Pentru al doilea experiement, evident PID-ul nu va mai fi același.

• Inspectați configurările de rețea curente de pe mașina fizică. Afișați informațiile:
  • de nivel 2 - legatură de date (adresa MAC)
  • de nivel 3 - rețea (adresa IP, masca de rețea și gateway-ul implicit)
  • de nivel 7 - aplicații (server DNS).
  • pentru a schimba configurările de rețea, trebuie să fim root. Pentru a le inspecta, în general, nu este nevoie.
• Folosiți ifconfig pentru a afla adresa MAC, adresa IP, și masca de rețea. Ce interfață este cea relevantă?
• Adresa MAC se mai numește și adresă fizică sau adresă hardware. Folosiți route pentru a afla gateway-ul implicit.

• Folosind pipes (|), grep și cut scrieți o comandă care afișeaza MAC-ul interfeței eth0.
• De asemenea, scrieți o comandă care afișează adresele IP de pe interfețele active.

• Configurați dinamic, temporar, interfața de rețea eth1 a mașinii fizice. Testați folosind ping.

• Configurarea rețelei este o operațiune critică sistemului, deci are nevoie de privilegii de root
• Configurați static temporar mașina virtuală cu următorii parametri:

adresa IP 192.168.100.10
masca de rețea 255.255.255.0.


• interfața nu este pornită. Va trebui să o puneți în starea UP.
• gateway-ul implicit va fi 192.168.100.1
• serverul DNS va fi 8.8.8.8. Suprascrieți orice server existent.
• Testați setările anterioare.

• Faceți setările de la exercițiul anterior permanente. Restartați mașina virtuală. Testați conectivitatea.

• Aflați care este serverul de nume pentru host-ul rosedu.org.
• Aflați care este serverul de mail pentru cs.pub.ro.
• Interogați serverul de nume al cs.pub.ro pentru a afla adresa koala.cs.pub.ro.

• Folosind fișierul de configurare statică a asocierilor host-IP, setați google.ro la 127.0.0.1.
  • Testați în browser.
• Fără a modifica același fișier, faceți ca google.ro să fie accesibil din nou. (Hint: man nsswitch.conf). Testați în browser.

• Pentru fiecare din intrările de mai jos specificaţi:
  • adresa de reţea şi adresa de broadcast
  • prima şi ultima adresa alocabilă
  • numărul total de adrese alocabile
    • 100.50.100.50/24
    • 10.20.50.80/30
    • 72.36.18.9/28
    • 81.27.9.3/17
• Aveţi la dispoziţie un spaţiu /16. Se doresc scheme de adresare care irosesc cât mai puţine adrese. Ce mască aţi alege pentru următoarele cerinţe?
  • Cat mai multe retele cu minim 100 statii
  • Cat mai multe retele cu minim 63 statii
  • Minim 10 retele (cu numar maxim de statii)
  • Minim 256 de retele (cu numar maxim de statii)

• Instalați pe mașina locală pachetul openssh-server.
• Aflați de la colegul din dreapta dvs adresa IP a mașinii locale și conectați-vă prin SSH. Folosiți utilizatorul student cu parola student. După conectare, creați un fișier cu numele dvs în home-ul de pe mașina remote.
  • Dacă nu vă puteți conecta la calculatorul colegului, acesta va trebui să ruleze comenzile:
    • sudo initctl reload-configuration
    • sudo service ssh start

• Generați o pereche de chei ssh, folosind configurările implicite.
• Configurați sistemul din dreapta astfel încât la conectarea prin ssh să nu ceară parola. Testați.
• Copiați, folosind scp fișierul creat anterior de pe mașina din dreapta dvs pe mașina locală. Nu trebuie să vă ceară parola.

• Copiați de pe calculatorul din dreapta folderul: /etc/network, folosind o singură comandă scp. Consultați manualul scp.

• Folosind netstat și manualul acestuia, listați toate porturile TCP în starea listening. Afișați valorile numerice ale porturilor. Afișați numele proceselor care ascultă pe acele porturi.

• Folosind nmap și manualul acestuia, aflați ce porturi sunt deschise pe serverul rosedu.org.

• Listați toate stațiile pornite în rețeaua din care face parte calculatorul dvs (mașina fizică).

• Wiki-ul cursului