Training de baza Unix

Deschideți un terminal.

• Rulați comanda ps.
  • Comanda afișează informații despre două procese:
    • ps - comanda tocmai rulată
    • bash - interpretorul de comenzi care rulează în terminal
      • Rețineți PID-ul procesului bash.
• Rulați încă o dată comanda ps.
  • Ce s-a schimbat în coloana PID. De ce?
• Rulați comanda pidof bash.
  • Ce observați?
  • Rulați comanda pidof init.
    • Procesul cu PID-ul 1 este rădăcina ierarhiei de procese.
• Rulați comanda ps -e.
  • Ce observați?
  • Pentru vizualizarea întregului output puteți folosi bara din dreapta sau Shift-PageUp/Shift-PageDown.
  • Căutați în pagina de manual pentru a afla ce face parametrul -e.
• Rulați comanda ps -eF.
  • Ce observați?
  • Căutați în pagina de manual pentru a afla ce face parametrul -F.
  • Observați coloana PPID.
    • Câte linii au același PPID. De ce?
• Rulați comanda pstree.
  • Se observă mult mai ușor structura ierarhică a proceselor.
    • Navigați mai ușor cu Shift-PageUp/Shift-PageDown.
• Rulați comanda top.
  • Apăsați tasta h pentru a afla mai multe informații despre cum puteți interacționa cu utilitarul top.
    • Spre exemplu, apăsați tasta F pentru a selecta coloana după care doriți să sortați informația.
      • A pentru a selecta după PID.
  • top afișează diverse informații.
    • câmpul CPU arată cât ocupă din procesor
    • câmpul TIME arată timpul total efectiv de rulare
• Rulați comanda htop.
  • Utilitarul este asemănător top însă mult mai interactiv.
    • Interacțiunea poate fi făcută și cu mouse-ul.

Directorul /proc conține informații despre toate procesele din sistem.

• Folosiți comanda tree pentru a afișa structura directorului /proc.
• Rulați comanda pidof bash.
  • Ce PID are interpretorul curent?
• Navigați în directorul /proc/$PID, unde $PID este PID-ul anterior.
  • Alternativ, puteți folosi cd /proc/$(pidof bash).
• Afișați în format lung conținutul directorului curent.
  • Ce reprezintă fișierul exe?
  • Afișați conținutul fișierului limits.
    • Ce observați?

Într-un alt terminal, deschideți editorul nano.

• Reveniți în primul terminal și aflați PID-ul procesului.
• Navigați în directorul din ierarhia '/proc' asociat.
• Listați conținutul directorului.
  • Ce dimensiune ocupă acest director?
    • Revedeți capitolul anterior.
• Închideți editorul nano.
• Listați conținutul directorului.
  • Ce observați?

• Rulați comanda yes a.
  • Încercați să tastați o comandă. (exemplu ls)
  • Pentru a opri comanda apăsați Ctrl-c
• Rulați comanda pidof yes.
  • Ce observați?
• Rulați comanda yes b.
  • Apăsați Ctrl-z.
• Rulați comanda pidof yes.
  • Ce observați?
• Rulați din nou comanda yes. Apăsați Ctrl-z. Apoi rulați pidof yes.
  • Ce observați?
• Rulați comanda jobs.

Pentru a aduce un proces din starea “Stopped” în “Running” există două posibilități:

• Rulați comanda fg.
  • Încercați să opriți output-ul prin apăsarea Ctrl-c.
    • Ce observați?
• Rulați comanda jobs.
• Rulați comanda bg.
  • Încercați să opriți output-ul prin apăsarea Ctrl-c.
    • Ce observați?
    • Procesul rulează în background. Utilizatorul are acces la terminal, însă output-ul este prea rapid pentru a fi vizibil.
  • Pentru a fi siguri că nu aveți altceva tastat, apăsați enter. Apoi apăsați fg și enter.
    • Procesul este adus în foreground.
      • Încercați să opriți output-ul prin apăsarea Ctrl-c.
    • Ce observați?

Rulați comanda xeyes.

• Procesul lansat rulează în foreground.
• Rulați Ctrl-Z în terminal.
  • Observați că aplicația s-a oprit.
• Rulați comanda jobs.
• Rulați comanda bg în terminal.
  • Aplicația a început să funcționeze din nou, iar utilizatorul are acces la terminal.
• Închideți aplicația.
• Rulați comanda xeyes &
  • Procesul rulează în background.
  • Rulați comanda jobs.
    • Ce observați?

• Rulați comanda uptime.

Vom încerca să creăm foarte multe procese. Pentru aceasta, avem nevoie de un program pe care să îl rulăm.
Copiați codul de mai jos într-un fișier text numit test.c. Puteți folosi nano:

• Selectați text-ul cu copy.
• Rulați comanda nano test.c
• Apăsați combinația Ctrl-Shift-v

#include <stdlib.h>
int main(void)
{
	char *ptr;
	int i;

	for (i = 0; i < 12; i++)
		fork();

	for (i = 0; i < 10; i++)
		ptr = malloc(sizeof(char));

	return 0;
}

• Salvați și ieșiți din nano.
  • Ctrl-X apoi y.
• Compilați programul folosind comanda (nu este necesar să înțelegeți cum se face compilarea):
  • gcc -o test test.c
• Rulați programul folosind comanda ./test.
• Rulați comanda uptime.
  • Ce observați?

Folosind comanda ps, încercați să afișați doar câmpurile PID și PPID ale tutror proceselor din sistem.

Filtrați toate procesele din sistem după memoria utilizată (hint: top)

Aflați care este load-ul sistemului folosind comanda top. Ce alte informații puteți afla asemănător?

Folosind comanda yes, faceți în așa fel încât output-ul să arate alternativ literele a și b.

Rulați comanda gedit. Închideți terminal-ul. Ce s-a întâmplat?

• Folosiți comanda nohup astfel încât la închiderea terminalului, editorul text să nu se închidă.