====== 3. Interfața în linia de comandă ======

Interfața în linia de comandă este forma cea mai "portabilă" de folosire a unui sistem Linux/Unix. Interfața în linia de comandă, deși mai greu de folosit decât interfața grafică, are avantajul că se prezintă în aceeași formă pe toate sistemele Unix/Linux. În plus este foarte ușor extensibilă (se pot adăuga comenzi noi sau opțiuni noi la parametri) și se pot automatiza acțiuni folosind (shell) scripting.

===== Subiecte abordate =====

  * Terminal, shell
  * Prompt, comenzi
  * Command completion
  * Contul privilegiat
  * Comenzi: opțiuni, parametri

==== Utilitare folosite ====

  * ''touch'', ''mkdir'', ''ls'', ''cd''
  * ''sudo'', ''su''
  * ''tar'', ''zip'', ''unzip''

===== Resurse utile =====

  * TODO
  * TODO

===== Exerciții =====

==== Demo-uri ====

Ce înseamnă promptul unei comenzi?

Copy paste în terminal

Folosirea TAB pentru completion-ul unei comenzi. Folosirea ''<TAB><TAB>'' pentru afișarea tuturor posibilităților.

Autentificarea ca ''root''.

Rularea comenzii ''chown'' ca ''root'' și prefixată de ''sudo''.

Anatomia comenzii
<code>
ps -e -o pid,ppid,cmd
</code>

Anatomia comenzii
<code>
tar -czvf a.tar.gz /etc/security/
</code>

Anatomia comenzii actualizate
<code>
tar -c -z -v -f a.tar.gz /etc/security
tar --create --gzip --verbose --file a.tar.gz /etc/security
</code>

Folosirea ''%%--help%%'' pentru documentare legată de o comandă.

Opțiuni, opțiuni parametrizate, parametri pentru o comandă.

Codul de eroare al unei comenzi

==== Copy-paste în terminal ====

După ce ați deschis terminalul dați următoarea comandă (nu trebuie să înțelegeți acum ce face):
<code bash>
cat /dev/urandom | tr -dc _A-Z-a-z-0-9 | head -c 33 && echo -ne "\n"
</code>

Cum dăm Copy&Paste într-un terminal?
  * Copy: ''**Ctrl+Insert**'' (valabil în orice terminal. În Ubuntu mai poate fi folosită și combinația ''**Ctrl+Shift+c**'')
  * Paste: ''**Shift+Insert**'' (valabil în orice terminal. În Ubuntu mai poate fi folosită și combinația ''**Ctrl+Shift+v**''

Am dat o comandă lungă pe care vreau să o mai dau o dată. Cum fac?
  * **R**: apasă ''uparrow'' (săgeată sus)

Vreau să copiez o comandă din terminal fără a folosi mouse-ul. Cum fac?
  * **R**: Folosim săgeată sus pentru a prelua comanda lungă anterioară. Apoi vom folosi ''**Ctrl+a**'' pentru a ne duce la începutul rândului. Apoi apăsăm ''**Ctrl+k**'' pentru a copia toată linia. Observăm că a dispărut. Acum apăsăm ''**Ctrl+y**'' (yank).

==== Prompt-ul și comenzi simple ====

Rulați comanda ''whoami''. Ce v-a afișat? Care este utilizatorul curent și care este numele mașinii?

Rulați comanda ''hostname'' și observați ce afișează.

Rulați comanda ''sudo su''. Verificați din nou utilizatorul curent cu comanda ''whoami''.

Părăsiți prompt-ul de ''root'' folosind comanda ''exit'' sau combinația de taste ''Ctrl+d''.

==== Comenzi rulate de root ====

Rulați, ca utilizator obișnuit, comanda
<code>
ifconfig
</code>
Observați că nu afișează nimic.

Apoi, rulați ''sudo su'' ca să obțineți un prompt de ''root'' și rulați și acolo comanda
<code>
ifconfig
</code>
Observați că acum afișează informații despre rețea.

Pentru a identifica această cauză, rulați, în fiecare dintre cele două prompturi (de utilizator obișnuit și de ''root'') cele două comenzi de mai jos
<code>
echo $PATH
which ifconfig
</code>

==== Comenzi cu argumente ====

Aflați informații despre Linux-ul instalat folosind comanda ''uname'' cu parametrul (flag-ul) ''-a'' sau {{{--all}}}. Ce alte flag-uri are comanda ''uname''?

Rulați comanda ''zip''. Merge fără a avea vreun argument?

Creați două fișiere cu comanda ''touch''. ''touch'' primește ca argumente (număr variabil de argumente) numele fișierelor. Rulati comanda
<code>
touch file1 file2 file3
</code>

Arhivați fișierele //file1// și //file2// într-o arhivă //files.zip//. Comanda
<code>
zip files.zip file1 file2
</code>

Rulati comanda ''zip'' fără parametri și observați flag-ul de "quiet operation".

Rulați comanda ''zip'' cu flag-ul ''-q'' pentru a adăuga și fișierul //file3// la arhivă. Adică rulați
<code>
zip -q files.zip file3
</code>

==== Documentație ====

Aflați ce face comanda ''who'' folosind utilitarul ''whatis'': ''whatis who''. Ce argumente poate primi comanda ''who''?

<note tip>
Folosiți help-ul intern al comenzii: {{{who --help}}}.
</note>

Similar, aflați ce face comanda ''last''.

Rulați comanda
<code>
id
</code>

Pentru a afișa informații despre utilizatorul curent. Folosiți opțiunea pentru a afișa doar UID-ul utilizatorului. La fel, folosiți opțiunea pentru a afișa doar GID-urile grupurilor din care face parte utilizatorul.

==== Rulare vimtutor ====

Rulați comanda ''vimtutor'' pentru a vă acomoda cu editorul Vim.

==== Scriere program C în Vim și compilare ====

Deschideți un terminal. Dorim să ne asigurăm că suntem în directorul ''/home/training''. Folosiți comanda 

<code bash> 
pwd
</code>

Folosiți comanda ''vim hello.c'' pentru a edita un fișier C care afișează mesajul ''Hello, World!''. Puteți folosi programul de mai jos:

<code C>
#include <stdio.h>

int main(void)
{
	puts("Hello, World!");
	return 0;
}
</code>

Compilați programul scris la mai sus, folosind comanda 

<code bash>
gcc hello.c -o hello
</code> 

<note tip>
Încercați să scrieți de mână, **folosind tasta TAB** comanda astfel: ''gcc hel<TAB> -o hello''
</note>

Spre deosebire de Windows, unde executabilele au, în general extensia ''.exe'', într-un sistem Linux fișierele executabile se numesc, în general, **binare**. ''hello'' este un astfel de fișier binar. 

Se poate rula folosind comanda 
<code bash>
./hello
</code>

==== Afișare mesaje la consolă ====

Pentru a afișa mesaje la consolă putem folosi comanda ''echo'':
<code>
echo Hello
echo "I'm here"
echo -e "\t1\t2"
</code>

==== Coduri de eroare ====

O comandă își poate termina execuția cu succes (status 0) sau cu eroare (status diferit de 0). Într-un terminal statusul cu care s-a încheiat ultima comandă lansată se poate vedea cu ajutorul comenzii:
<code>
echo $?
</code>

true și false sunt două programe care întotdeauna se termină cu succes, respectiv cu eroare. Testați acest lucru:
<code>
true
echo $?
false
echo $?
</code>

Folosind operatorii ''&&'' și ''||'', putem rula o a doua comandă doar dacă prima s-a încheiat cu succes, respectiv eroare. Operatorii se aseamănă cu funcțiile logice AND și OR.

<code>
true  && echo "Success"
false && echo "Success"
true  || echo "Fail"
false || echo "Fail"
</code>

Căutați un fișier (folosind ''locate'') și afișați pe ecran "FOUND", în cazul în care fișierul a fost găsit.


==== Globbing ====

Am văzut în secțiunea de Demo că putem folosi anumite caractere ce țin locul unor bucăți de text, de exemplu caracterul ''*''. De exemplu, dacă dorim să listăm toate fișierele din ''/etc'' care încep cu stringul ''ssh'' putem folosi comanda:

<code bash>
student@uso:~$ ls /etc/ssh*
</code>

După cum observați, caracterul ''*'' ține loc pentru %%"oricâte și orice caractere"%%. Procedați asemănător și afișați fișierele sau directoarele din ''/etc'' cu extensia ''.conf''. 

Realizați o arhivă de tipul ''zip'' în directorul ''home'' al utilizatorului ''student'' (''/home/student'') care să conțină toate fișierele și directoarele din ''/etc/'' care conțin stringul ''conf'' în numele lor.

<note tip>
Este foarte probabil ca printre fișierele și directoarele găsite să existe directoare care nu sunt goale. Pentru a arhiva și conținutul acestora trebuie să specificăm acest lucru explicit comenzii ''zip''. Căutați în output-ul comenzii
<code>
zip --help
</code>
după opțiunea care trece recursiv prin directoare (//recurse into directories//).
</note>

Comanda ''unzip'' dezarhivează o arhivă ''.zip'' dar are și o opțiunea de listare a conținutului acelei arhive fără a o dezarhiva însă. Identificați acea opțiune.

==== Lucrul cu fișiere ====

Creați trei fișiere, denumite ''unu'', ''doi'' și ''trei'' în directorul propriu (directorul de tip home) și afişați-le folosind comanda {{{ls}}}. Adăugați apoi parametrul ''-l'' comenzii ''ls'' pentru a afișa mărimile acestor fișiere.

Așteptați un minut după crearea fișierelor de mai sus. Folosiți comanda {{{touch}}} pe fișierul {{{unu}}}. Folosiți, din nou, comanda {{{ls -l}}}. Ce observați?

Creați în directorul propriu două directoare denumite ''dir1'' și ''dir2''. Listați conținutul directoarelor.

Creați fisierul {{{file.dat}}} care să conțină 10MB de date aleatoare, folosiți comanda
<code>
dd if=/dev/urandom of=file.dat bs=1M count=10
</code>

Comprimare fișierul {{{file.dat}}} pe rând în format {{{gzip}}}, {{{bzip2}}} și {{{zip}}}. Care sunt diferențele de mărime ale arhivelor?

<note tip>
După fiecare comprimare fișierul inițial se șterge în cazul comenzilor ''gzip'' și ''bzip2'' așa că va trebui să-l regenerați.
</note>

Aflați cât durează fiecare comandă de comprimare folosind comanda ''time'' înaintea oricărei alte comenzi.