Arhiva de suport pentru exerciții se găsește aici. Descărcați arhiva și apoi decomprimați-o folosind comanda
unzip cap-11-tasks.zip
Unul din utilitarele principale de profiling în Linux este perf. perf folosește suportul sistemului de operare pentru a oferi informații diverse despre comportamentul unui proces sau al sistemului. Perf are noțiunea de evenimente care pot fi monitorizate/contorizate.
În directorul perf/ există două fișier care realizează operații cu memoria în diverse situații. Compilați fișierele și apoi rulați-le sub perf în mașina virtuală VirtualBox folosind comanda
sudo perf stat ./row sudo perf stat ./coumn
În comanda de mai sus observăm timpul total de rulare și alte informația. Observăm cum accesarea memoriei afectează performanța.
În cazul în care avem acces la un sistem fizic cu suport hardware pentru contorizarea cache miss-urilor putem rula comenzi precum cele de mai jos:
sudo perf stat -e cache-misses,L1-dcache-load-misses ./row
Performance counter stats for './row':
63,244 cache-misses
336,519 L1-dcache-load-misses
0.094361996 seconds time elapsed
sudo perf stat -e cache-misses,L1-dcache-load-misses ./column
Performance counter stats for './column':
16,419,606 cache-misses
17,372,077 L1-dcache-load-misses
0.340619826 seconds time elapsed
perf poate fi folosit în conjuncție funcționalitatea de tracepoints a kernel-ului pentru a afișa informații statistice despre apeluri de funcții de la nivelul nucleului. De exemplu, dacă ne interesează câte apeluri kmalloc() se întâmplă pe parcursul a 10 secunde de rulare a sistemului vom folosi, pe mașina virtuală VirtualBox comanda
sudo perf stat -a -e kmem:kmalloc sleep 10
Dacă ne interesează câte apeluri kmalloc() face o aplicație dată, vom folosi comanda
sudo perf stat -e kmem:kmalloc ls
Pentru a afișa toate tracepoint-urile folosibile cu ajutorul comenzii perf folosim comanda
sudo perf list tracepoint
Folosiți comanda perf de tracepoint pentru a investiga funcții din kernel folosite de o aplicație oarecare.
În anumite situații avem nevoie să măsurăm doar anumite funcționalități din cadrul unui program: accese la memorie, apeluri de funcții, secvență de cod. Putem folosi un profiler care să ne spună acest lucru sau, dacă avem acces la codul sursă, putem calcula intern durata.
În directorul user-measure-time/ se găsește implementarea unui program care măsoară granularitatea la nivel de milisecundă a unui apel nanosleep(). Urmăriți programul și rulați-l pe mașina virtuală VirtualBox. Dacă doriți puteți să-l rulați și pe mașina virtuală QEMU.
Putem valida funcționarea corectă urmărind numărul de schimbări de context voluntare:
/usr/bin/time -v ./measure_time Sleep time (ns): 1114314228 Command being timed: "./measure_time" User time (seconds): 0.00 System time (seconds): 0.03 Percent of CPU this job got: 2% Elapsed (wall clock) time (h:mm:ss or m:ss): 0:01.11 Average shared text size (kbytes): 0 Average unshared data size (kbytes): 0 Average stack size (kbytes): 0 Average total size (kbytes): 0 Maximum resident set size (kbytes): 1344 Average resident set size (kbytes): 0 Major (requiring I/O) page faults: 0 Minor (reclaiming a frame) page faults: 76 Voluntary context switches: 1001 Involuntary context switches: 1 Swaps: 0 File system inputs: 0 File system outputs: 0 Socket messages sent: 0 Socket messages received: 0 Signals delivered: 0 Page size (bytes): 4096 Exit status: 0
Întrucât sunt 1000 de schimbări voluntare înseamnă că sistemul are suport pentru acest nivel de granularitate de sleep.
Acest lucru se poate detecta urmărind intrările cu șirul resolution în fișierul /proc/timers:
$ cat /proc/timer_list | grep resolution .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs .resolution: 1 nsecs
Granularitatea (rezoluția) este de 1 nanosecundă, deci putem avea granularitate la nivel de milisecundă pentru sleep.
Testați overhead-ul aproximativ al unui apel de sistem implementând un driver care folosește o funcție ioctl() care, pentru început, nu face nimic. Apelați funcția dintr-un proces din userspace (de mai multe ori) și afișați durata aproximativă a apelului ioctl().
Apoi apelați în cadrul apelului ioctl() funcția
kmalloc(1024, GFP_KERNEL);
și afișați care este overhead-ul cauzat de funcția kmalloc().
Realizați o sumă a diferențelor între valorile variabilei jiffies după apelul kmalloc() și înainte de apelul kmalloc() pentru a avea o estimare la nivelul nucleului legată de durata apelului kmalloc().
În anumite situații un dezvoltator dorește să afișeze informații din anumite puncte de la nivelul nucleului sau să altereze în mod dinamic comportamentul unei funcții (mai rar). Pentru aceasta are nevoie de un mod prin care să poată “injecta” funcționalitate în momentul în care o funcție este apelată. Acest lucru este realizabil cu ajutorul funcționalității de kprobes, probe care pot fi injectate dinamic în cadrul funcțiilor de la nivelul nucleului.
În directorul samples/kprobes/ din codul sursă al nucleului aveți exemple de trei module care folosesc cele trei tipuri de probe: kprobes, kretprobes și jprobes. Compilați și testați cele trei module (aveți nevoie să le copiați undeva și să creați pentru ele fișierele Makefile și Kbuild).
Întrucât este mai dificil de creat module care să folosească facilitatea de kprobes (nu toată lumea face module de kernel la nivelul fiecărei zile), se poate folosi utilitarul SystemTap. SystemTap oferă un limbaj propriu (similar C/shell scripting) cu ajutorul căruia se creează scripturi. Aceste scripturi sunt apoi folosite pentru a genera în dinamic un modul de kernel și pentru a-l injecta apoi la nivelul nucleului și a produce funcționalitatea dorită.
De la versiunea 2.6.27 există o nouă funcționalitate a nucleului Linux care poate fi folosită pentru investigații (tracing) și analiză de performanță: ftrace. ftrace realizează de principiu function tracing la nivelul nucleului, cu overhead minim, dar poate fi folosit și pentru alte funcționalităti. ftrace este extrem de flexibil, inclusiv docmentația sa fiind destul de vastă.
ftrace funcționează cu ajutorul sistemului de fișiere debugfs, montat, în general, în /sys/kernel/debug/. Interfața pentru ftrace se găsește în /sys/kernel/debug/tracing/. Urmăriți fișierele din acel director pentru o investigație inițială.
trace-cmd (așa cum este indicat aici).
Ca să investigăm, de exemplu, funcțiile folosite de procesul curent vom folosi, ca root, pe mașina virtuală VirtualBox, comenzile
root@box:~# cd /sys/kernel/debug/tracing/ root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo $$ > set_ftrace_pid root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo function > current_tracer root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo 1 > tracing_on root@box:/sys/kernel/debug/tracing# ls available_events dyn_ftrace_total_info kprobe_profile saved_cmdlines set_graph_function trace tracing_max_latency available_filter_functions enabled_functions max_graph_depth saved_cmdlines_size set_graph_notrace trace_clock tracing_on available_tracers events options set_event snapshot trace_marker tracing_thresh buffer_size_kb free_buffer per_cpu set_ftrace_filter stack_max_size trace_options uprobe_events buffer_total_size_kb instances printk_formats set_ftrace_notrace stack_trace trace_pipe uprobe_profile current_tracer kprobe_events README set_ftrace_pid stack_trace_filter tracing_cpumask root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo 0 > tracing_on root@box:/sys/kernel/debug/tracing# less trace
Observați cantitatea mare de output din fișierul trace.
Dacă vrem să investigăm doar apelul funcției schedule_timeout() vom folosi, ca root, pe mașina virtuală VirtualBox, comenzile
root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo $$ > set_ftrace_pid root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo "schedule_timeout" > set_ftrace_filter root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo function > current_tracer root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo 1 > tracing_on root@box:/sys/kernel/debug/tracing# ls available_events dyn_ftrace_total_info kprobe_profile saved_cmdlines set_graph_function trace tracing_max_latency available_filter_functions enabled_functions max_graph_depth saved_cmdlines_size set_graph_notrace trace_clock tracing_on available_tracers events options set_event snapshot trace_marker tracing_thresh buffer_size_kb free_buffer per_cpu set_ftrace_filter stack_max_size trace_options uprobe_events buffer_total_size_kb instances printk_formats set_ftrace_notrace stack_trace trace_pipe uprobe_profile current_tracer kprobe_events README set_ftrace_pid stack_trace_filter tracing_cpumask root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo 0 > tracing_on root@box:/sys/kernel/debug/tracing# less trace
Dacă ne interesează, de exemplu, să obținem graficul de apeluri de funcții împreună cu durata lor pentru apelurile de sistem open (SyS_open) com folosi comenzile
root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo $$ > set_ftrace_pid root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo > set_ftrace_filter root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo "SyS_open" > set_graph_function root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo function_graph > current_tracer root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo 0 > tracing_on root@box:/sys/kernel/debug/tracing# ls available_events dyn_ftrace_total_info kprobe_profile saved_cmdlines set_graph_function trace tracing_max_latency available_filter_functions enabled_functions max_graph_depth saved_cmdlines_size set_graph_notrace trace_clock tracing_on available_tracers events options set_event snapshot trace_marker tracing_thresh buffer_size_kb free_buffer per_cpu set_ftrace_filter stack_max_size trace_options uprobe_events buffer_total_size_kb instances printk_formats set_ftrace_notrace stack_trace trace_pipe uprobe_profile current_tracer kprobe_events README set_ftrace_pid stack_trace_filter tracing_cpumask root@box:/sys/kernel/debug/tracing# echo 1 > tracing_on root@box:/sys/kernel/debug/tracing# less trace
ftrace conține un set impresionant de funcționalități. Le puteți urmări în documentația din kernel și le puteți testa.